Si la noi, din ce in ce mai multe cupluri de tineri aleg sa traiasca impreuna fara sa-si legalizeze relatia. De ce procedeaza asa? In majoritatea situatiilor, din cauza lipsei unei locuinte si a resurselor necesare unui trai decent.
Fenomenul uniunii consensuale (sau concubinajul) a inceput sa castige teren in detrimentul casatoriei, considera prof. univ. dr. Maria Voinea, prodecan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti. Ca dovada ca romanii au inceput sa prefere concubinajul, la recensamantul populatiei din 2002, pentru prima data s-a impus necesitatea inregistrarii uniunii consensuale, ca tip de aranjament marital neconventional. Potrivit datelor puse la dispozitie de Institutul National de Statistica (INS), 828.000 de persoane au raspuns ca traiesc in concubinaj, ceea ce inseamna 3,8% din po-pulatia Romaniei. Insa cifra reala, sustine sociologul Maria Voinea, s-ar putea sa bata spre un milion de persoane.
Dintre persoanele care au declarat ca traiesc in uniune consensuala, 73,6% erau necasatorite, 17,9% divortate, 7,1% vaduve si 1,4% casatorite (in acest caz, au recunoscut ca, in afara relatiei legalizate, mai au o relatie cu un amant/o amanta). Aproape jumatate dintre cei care au ales concubinajul sunt necasatoriti si au intre 20 si 34 de ani.
Foarte interesant este ca majoritatea persoanelor necasatorite, casatorite sau vaduve care au declarat ca au un astfel de aranjament marital (56,3%) locuiesc in mediu rural.
Maria Voinea explica aceasta situatie oarecum paradoxala: „49% din populatie traieste inca in mediul rural si atunci este normal ca proportia sa se imparta intre urban si rural, iar pe de alta parte, modelul urban a patruns in mediul rural. Cei de la tara nu mai tin cont de ?gura satului? si iau decizii in consecinta”.
Casatoriile au scazut dramatic
Preferinta pentru uniunea consensuala se reflecta si in scaderea numarului de casatorii. Potrivit datelor INS, in 2002 s-au inregistrat 129.018 de casatorii, cu 30% mai putine fata de 1990. De altfel, numarul casatoriilor inregistrate in 2002 a fost cel mai mic din toata perioada post-belica, inscriindu-se in tendinta de scadere continua care a inceput inca din 1991!
In plus, romanii nu se mai casatoresc la varste tinere. Dar, chiar daca romanii nu se mai grabesc sa ajunga in fata altarului, ca altadata, nu avem totusi motive de ingrijorare.
Cu 5,9 casatorii la 1.000 locuitori (valoare inregistrata in anul de referinta 2002), Romania se situeaza inca intre tarile europene cu o nuptialitate mai ridicata decat media (ratele celorlalte tari se situeaza in jurul valorilor de 4-5�). Deci, nu e chiar rau – deocamdata…
De ce nu se mai casatoresc tinerii.
Foarte multe cupluri dintre cele care traiesc in uniune consensuala sunt formate din tineri. Partenerii n-au mai fost casatoriti si considera aranjamentul o varianta optima pentru varsta si statutul lor prezent. Maria Voinea sustine ca la baza preferintei pentru concubinaj stau factori economici, sociali si de schimbare a mentalitatii. Cauzele posibile sunt enumerate mai jos.
Emanciparea societatii romanesti sub influenta (uneori, chiar sub presiunea) modelului occidental (peste tot in lume creste numarul de coabitari).
Cerintele crescande de continua calificare si educatie, necesare asigurarii unui loc de munca corespunzator (scoala dureaza mai mult).
Dorinta tinerilor de a face cariera.
Lipsa unei locuinte si a unor surse de trai decent.
Inexistenta unor avantaje/politici de stat care sa stimuleze intemeierea de familii.
Bani insuficienti pentru oficializarea relatiei in conditii decente (care fata nu-si doreste o nunta frumoasa?!), in situatia in care nici parintii nu-i mai pot sprijini pe copii ca altadata (ajutorul parintilor consta, mai ales, in cresterea nepotilor).
Disparitia unor restrictii (specifice vechiului regim) care erau impuse modului de convietuire.
„O casatorie nu poate functiona in afara unui spatiu civilizat si a unor surse de trai decente. Cuplurile de uniune consensuala, se presupune, nu au casa lor si traiesc mai degraba improvizat. Pentru unul dintre parteneri este o varianta de supravietuire”, argumenteaza prodecanul Facultatii de Sociologie din Bucuresti.
CAT DUREAZA UNIUNEA CONSENSUALA
Din cauza motivelor enumerate anterior, tinerii amana casatoria oficiala pentru o varsta mai matura, cand spera ca vor avea si resurse financiare mai solide.
„Multa vreme, la noi, casatoria se incheia dupa terminarea studiilor. Parintii interveneau si ajutau. Acum, lucrurile s-au schimbat. Parintii nu mai au de unde sa dea, tinerii vor sa faca si cariera si amana casatoria, fara s-o eludeze.
In loc sa se casatoreasca la 25 de ani, se casatoresc la 30-35. Si ce sa faca in acest timp? De aceea, ei opteaza pentru formula tranzitorie a concubinajului. Experienta arata ca, dupa patru-cinci ani, astfel de cupluri decid sa se casatoreasca”, explica sociologul Maria Voinea.
Evident, exista si cupluri care stau mai mult timp in uniune consensuala, pentru ca ambii parteneri sau numai unul dintre ei a mai fost casatorit si nu are curajul sa-si legalizeze noua relatie.
CUM VAD BARBATII UNIUNEA CONSENSUALA.
In perceptia lor, uniunea consensuala nu presupune raspunderi fundamentale. Statutul de barbat casatorit antreneaza mult mai multe obligatii in viziunea societatii, a comunitatii, a familiei. Intr-un fel este perceput un barbat casatorit, asezat, la casa lui, care nu mai poate sa mearga la o bere cu baietii, si in alt fel un tip necasatorit.
In plus, intr-o familie, potrivit traditiei, barbatul este capul familiei si datorita faptului ca e principalul aducator de venituri (inainte vreme, te casatoreai doar atunci cand puteai sa intretii o familie;
autoritatea sotului, puterea lui asupra sotiei si copiilor si statutul lui in societate depindeau de nivelul veniturilor pe care le realiza). In schimb, in uniunea consensuala nu trebuie sa intretii pe cineva, fiecare sta pe picioarele lui.
STATUTUL FEMEII
Teoretic, intr-o relatie de concubinaj, femeia este un pic mai protejata. Barbatul contribuie si el la treburile casnice, mai da prin bucatarie etc. Femeia poate petrece mai mult timp cu partenerul. In plus, ea nu este o intretinuta, si din acest punct de vedere barbatul e avantajat, fiindca partenera contribuie la cheltuielile casei.
Prof. univ. Maria Voinea: „Femeia care traieste in concubinaj nu fuge de raspundere sau dupa o viata usoara. E o formula de supravietuire, pe care a ales-o pentru o scurta perioada, ca pe o solutie de compromis”. In realitate, in uniunea consensuala femeia nu beneficiaza de un statut diferit de cel al unei sotii, caci intretine casa, gateste, il intretine si pe barbat, contribuie in mod egal la toate cheltuielile. Concomitent, isi vede si de cariera, eventual ingrijeste si de parinti.
SIMILITUDINI CU CASATORIA DE PROBA?
Casatoria de proba, spune Maria Voinea, a fost experimentata in SUA, in perioada hippie (anii ’70), cand tinerii obisnuiau sa traiasca in grup. La noi, uniunea consensuala nu este o casatorie de proba, ci mai degraba o formula in care partenerii se cunosc mai bine si construiesc impreuna spatiul unde va aparea copilul.
AVANTAJELE UNIUNII CONSENSUALE
Este o relatie mai lejera: mai putine suspiciuni de gelozie, de infidelitati.
Cheltuielile materiale se impart intre parteneri.
Partenerii impart numai o parte din venituri (intr-o casatorie, trebuie puse la un loc toate veniturile).
Rezolva problemele sexuale in conditii de siguranta, stabilitate, moralitate si cvasiconfort.
Partenerii au posibilitatea sa se cunoasca mai bine si sa experimenteze traiul in comun.
Fiecare partener isi poate vedea linistit de cariera.
DEZAVANTAJELE UNIUNII CONSENSUALE
Intra in contradictie cu normele religioase.
Cuplul se caracterizeaza prin instabilitate, relatia fiind, totusi, fragila.
In concubinaj nu se intalnesc foarte multi copii. Activitatea sexuala e strict controlata, partenerii fiind preocupati sa evite o sarcina nedorita.
Paradoxul uniunii consensuale Rezolva problemele sexuale ale tinerilor in conditii de siguranta; in acelasi timp, relatia sexuala este riguros controlata, intrucat partenerii nu vor sa aduca pe lume un copil atata vreme cat nu au un statut marital cert.
Riscurile concubinajului pentru femeie Cum, la noi, concubinajul e mai avantajos pentru barbat, in foarte multe cazuri, acesta amana la nesfarsit oficializarea relatiei. Asa se face ca anii trec, iar femeia risca sa imbatraneasca si sa ajunga la o varsta la care nu mai poate face copii.
O SOLUTIE PENTRU MOMENTUL ACTUAL…
In Romania, concubinajul nu este legalizat, iar Maria Voinea considera ca nici nu este nevoie de asa ceva: „Legalizarea ar pune sub semnul intrebarii institutia casatoriei, in afara careia nu poate exista familia.
Uniunile consensuale sunt doar o solutie temporara. Romania nu e pregatita sa accepte mental acest model. In opinia oamenilor, acesta e un lucru imoral, ilegal, la marginea modelului acceptat.
Mai ales cand apar copiii, se creeaza confuzii, intervine denaturarea de statut. Casatoria ramane in continuare importanta.